Din caier încâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Flușturatici fulgi de nea
s-ar așeza-n noroi,
dar cum li-e silă –
se ridică iar
și zboară să-și găsească
cuib de ramuri.
Vânt și-i frig –
iar mugurii
prea lacomi de lumină
își zgulesc acum
urechile în guler.
Lucian Blaga
(din volumul Poemele luminii, Sibiu, 1919)