Marinela Belu- Capșa 
Acoladă
pe canapeaua singurătății,
îmi tângui durerea
după plecarea ta
în adânc de mare
depărtare
unde nu-i nici dor,
nici visare.
Raza lunii stă
înfiptă
în țeasta de inorog
alinat de-o adâncă liniște
ce aleargă nebună
pe țepoasa miriște
a neliniștilor
ucigător de triste.
Cum Dante o caută
pe Beatrice,
așa eu te caut
în paradisul și infernul
din mine,
dar nu te găsesc.
O liniște profundă
se așază
pe sufletul meu, chinuitul;
greutatea ei
mă neliniștește
de moarte.
Sursa foto: 4.bp.blogspot.com
