Păpușa din vitrina veche,
Mă tot privește insistent.
Tăcută, n-are un braț, dar ține
Cu ochii de un crâmpei de cer.
Rămas în plasă-i acrobatul
Și balerinele-au plecat.
Tresare-n vis copilăria,
Acum, bunico, ceru-i cald…
Dormi, o să vin în visul palid,
Dojana-aș vrea să ți-o aud,
Dar mă privește doar păpușa,
Azi a uitat de brațul rupt.
Sursa foto: danielaracovita.files.wordpress.com