Viorel Birtu-Pirăianute așteptam înainte de a te întâlni
în acea veche mansardă din acel cartier uitat la margine de veac
strângând în brațe trupul gol printre lacrimile sufletului
pentru că te iubeam femeie, lacrimă în dor
dor crunt, fierbinte, chinuitor
seara îți deschideam ușa ca un suspin în eterna uitare
am îngenuncheat apoi în fața trupului gol
și am început să plâng în adâncurile tale
