Isabela Branescu 
Nicăieri nu cresc copii mai frumoși
Decât în inima celui care știe că va muri o dată
Și încă o dată, în fiecare zi, pentru a scânci mâine în poezii
Uneori au nevoie de zâmbete
Le doresc ca pe farmece
Copiii și-i hrănesc cu litere și semne de punctuație
Nici prea multe, nici prea puține
Cât să se vadă că sunt suflete creștine
Și dacă nici atunci nu este de-ajuns
Primesc în sângele în care sunt îmbăiați
Cristale de inimi casante numai bune pentru imunitate
Bagaj necesar pentru viața lor viitoare
Nu cer mâncare
Decât în serile în care au sufletul despicat
Expus la mezat
Și legătura cu realitatea s-a epuizat
Cresc într-un minut cât alții într-o vară
Inimile lor au nevoie de atenție suplimentară
Sunt bolnavi
Îi consumă o bucurie bizară
Sursa foto: 3.bp.blogspot.com
