Începuturile

Începuturile nu ne definesc ca oameni. Începuturile nu definesc sfârșiturile.

Începuturile unei vieți, unui vis, unei lupte și ale unei iubiri nu vor defini niciodată finalurile.

Începuturile unei iubiri încep cu doi oameni și sfârșiturile se termină cu unul singur.

Începuturile unor boli nu determină finalurile.

Toți știm că există doar învinși și învingători.

Începuturile unui învins pot sau nu să aducă la final un învingător, căci indiferent cum folosim arma proprie întotdeauna sfârșiturile vor fi diferite.

Începutul unei ploi și sfârșitul ei nu va fi niciodată la fel pentru că stropii ei sunt cei care ne dau răspunsul.

Începutul unei povești nu determină finalul ei.

Niciun început nu aduce trecutul în prezent și viitorul în trecut. Dar când există început și sfârșit? Vom ști asta?

Azi nu e nici despre început și nici despre sfârșit, e doar despre cum ne simțim și ce respirăm.

Tu ce respiri azi?

Respiri începutul emoției că poți privi cerul fără să știi dacă cineva te vede și te mustră cu ochii săi? Respiri sfârșitul emoției unei iubiri?

Orice vom respira, doar furie să nu fie, căci furia ucide lent viața din noi.

Eu respir viață, iubire și bucurie că sunt acum și aici, dar sufletul va fi acolo unde am respirat zâmbete ce nu au începuturi sau sfârșituri.

Să ne amintim:

Orice început nu e inutil în viață, dar el nu definește de unde suntem, ce suntem, cine suntem și ce avem.