Gabriela BoticiMerg pe urmele pașilor deveniți reper.
Pășesc cu smerenie peste urmele adânci
cu atenția unui bijutier care mângâie pietre rare
temător să nu altereze frumusețea
să nu tulbure tăcerea lor.
Nu sunt doar semne ale trecerii
sunt hărți ale sensurilor
peste care zăpada anilor s-a așezat lent
estompând drumul
până la alb
dar fără repere
unde rădăcinile ce ne-au potolit setea de cunoaștere
riscă să fie acoperite
căci ele există prin ochii celor ce caută
pulsează doar prin rezonanța celor care vin
prin ecoul conștiințelor ce le evocă.
Calc pe urmele tale
pentru a descoperi bucuria cuvintelor cântărite
disperarea transfigurată
promisiunea unui albastru ce încă pulsează
în tăcerea drumului.
Tălpile mele ating vibrația drumului tău
pășesc peste neaua timpului
topind uitarea
lăsând un parfum discret de continuitate.
Presar semințele neuitării pe urmele pașilor tăi
implorând.
La mulți ani, Liviu Ioan Stoiciu!
Cu ocazia lansării volumului Cartea de dinainte. Gabriela Botici în dialog cu Liviu Ioan Stoiciu.
19 februarie 2026, Brașov
