În gândul tău, mă porţi prin locuri neştiute,
Mă culci pe fir de iarbă sau mă ridici spre cer.
Pe frunte-mi pui cununi de sentimente mute
Şi-n somn presari doar vise care în zori, nu pier.
În gândul tău, m-ademeneşti spre creste-nzăpezite,
Pe-a muntelui cărare să alergăm senini ca doi copii.
Şi-acolo sus, pe culmi învăluite în gânduri nesfârşite
Din cioburi regăsite să întregim clepsidra inimii..
În gândul tău, un scut îmi faci din braţe doritoare,
Şi-ai vrea să mă fereşti de tot ce-i nefiresc.
Pe trupurile calde se răzvrătesc broboane călătoare
Şi-n nebunia lor, ne-ndeamnă spre păcatul strămoşesc.
În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheate
Care îmi poartă pasul către-al tău suflet cald
Speranţa răscoleşte dorul nestins, pe pleoape- nrourate
Şi din privirea mea răsar stinghere, trei boabe de smarald…
În gândul tău, adăposteşti ocrotitor, neliniştile toate
Iar gândul meu se cuibăreşte cuminte-n al tău gând.
Tu risipeşti cu-n gest dureri, le-ascunzi în alba noapte
Iar noi păşim desculţi prin suflet azi, mâine şi oricând…