Vei sta mereu aproape de inima mea,
ca timp ce îmi va fi
lumina vieţii,
din căuşul palmei
până în gândul
ce îmi îngână iubirea.
Te voi iubi în depărtarea mea,
ca pe o trăire a celui
plecat din el,
ca pe o durerea unei fericiri, cu nopţi albe,
ca o vibraţie ce coboară în mine
neliniştea,
peste tot este cenuşiuşitristeţe.
Hrana iubirii suntem noi,
pentru că ne leagă un acelaşi Pământ,
un destin ce se rabdă şi nu
acuză.
Ne bate vânt, suntem iubire,
ne este frig, suntem aceeaşi taină.
Sursa foto: Dolce e Bastardo