Iar nu mă cred

Tu vorbești, Doamne, ca și mai-nainte, în mine, în șoapta mea, în gîndul și fapta mea. iar eu, în loc să te văd, urlu pironită-ntr-o cruce (nu a mea ci a jurului şi-mprejurului meu despicate-n răni și-n tăceri neguroase) și realizez că EU sînt EL dinspre minus infinit iar în oglinda asta în care privesc […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.