Glorie buvabilă

Am adus pe lume un poem şomer

să fie vremii bandurist becher…

Revistele verii sunt bântuite de cervicide,

de nonogloţi cu abajururi cerebroide…

Puieţi de rampantă chiverniseală

în urechea dezordinii dau năvală…

Uneori mă prinde dimineaţa trăind

în vers, îmi dau şi viaţa pentr-un colind!

Am plâns prin vămi cât mai era de plâns,

pân-am împlântat copacii în mânz…

Am ars meliţe, eroism de putride surcele,

veveriţe, guşteri, gnomice huhurezele,

tăceri parietale, amici corbi aciuiaţi pe palier,

vâscul tristeţilor agăţate-n şubred cuier…

Am deprins arta aşchierii, felierii — balans

în care ieri mi-a murit Frost, astăzi Fowles…

Bunicii utopici i-am ascuns în vis —

turbinele cerului au certificat de proscris…

Cavalerii dau pinteni dealului cu miră

şi zâne reflectorizante îl respiră…

Priveşte, trec compoturile răsfierte!

Tu? Deschide lumea cu cheile certe!

Întreabă-te dacă bulionul n-a dat în foc,

dacă fiul sau fiica ta vor avea noroc,

de-s întregi încălţările, gripele, hibele, colibele,

dacă visele şi-au reparat retroactiv aripile,

dac-ai presărat suficient empiric busuioc

peste premiul literar nenăscut la soroc,

dac-ai tăiat perfect taxonomice rondele

şi-ai dres borşul cu leuştean şi dandanele…

Ne zboară spre cer cervicalele, lombarele…

Vă dau moară la apă, tobogane, metalaserele,

stuparniţe sperabile, omag, Aurum Potabile,

peristiluri calofile, lipan galactogog, păstăi viabile,

armurariu, aspiraţiile aspirinei conservatoare,

iubire alopată, urzici, coacăze, nucşoare,

dezbrumărirea de colici saturnine,

verde-şederea lucrurilor în sine —

o viaţă radiantă de glorie buvabilă

pe faţa prospăt cosită a lunii, inimitabilă…