Frig de iubire

Nechează lumina prin flori de jăratic
potcoava de ger peste frunze trosnește
sub iriși, azi, umbra se dezbracă apatic
pe coama de humă ce cască și crește.

Râd muguri de ceață într- o candelă stinsă
tăcerea se- aude scrijelind scoarța goală
e frig de iubire peste lumea ne- ninsă
și tremur de inimi, de nesomn și de boală.

Sub brazde de dor înțepate de freamăt
și- ascunde frunzișul santinelele- n rouă
ceasornicul orb plumbuind timpu- n geamăt
pe inimi de frunză se oprește, că plouă.

Sursa foto: antonvasile.blogspot.com