Fii bun, onest, cum se cuvine,
Prin fapte, ca și prin cuvânt;
Fugind de rău, fă numai bine,
Dar leagăn până la mormânt.
Așa, c-o veselă zâmbire
Vei trece prin această viață,
Putând voios, fără-ngrozire,
Privi pe moarte, chiar în față.
Și plug, și secere, și sapă,
Vor fi ușoare-n mâna ta.
Lâng-un urcior de rece apă,
Ca lângă vin , tu vei cânta.
Apoi murind, nepoți cu dor
Veni-vor și te vor boci,
Și flori din lacrămile lor
Pe-al tău mormânt vor răsări!
George Coșbuc, „Bunătate și cinste”