Caliopia Tocală Caut un poem care
să nu poată fi supus unor unități de măsură.
Caut un poem în care a vorbi
este echivalent cu a tăcea.
Caut un poem care să demonstreze
că despre gândire nu se poate spune altceva
decît că ea este albastră
și că-n apele sale oricine își poate spăla mâinile.
Caut un poem în ale cărui cuvinte
să fie urme de fiară flămândă.
Cum să uit, dacă nu vorbind,
că, umplut cu trecut,
trupul meu devine din ce în ce mai greu.
