„O lectură adevărată este ca o înălţare : mută orizontul cu tot cu cititor! ” (Costel Zăgan)
Ştefan Doru Dăncuş, ELIBERAREA
„L-am trimis şi pe drac în şomaj…” constată autorul. Şi totuşi!
Astăzi, oare mai poate fi salvat omul? Omenirea, în general? Sau altfel spus : MAI ARE VREUN ROST / SENS SĂ FIE SALVAT CEL CARE A RAFINAT PÂNĂ ŞI APOCALIPSA ?
O carte scrisă cu sufletul la gură : bolborosind de furtuni şi gingaşe invective!
Doamnelor şi domnilor, vă rugăm să vă prezentaţi sufletele la control! Dacă le aveţi, desigur, la dumneavoastră.
ELIBERAREA pare o carte ciclică : dacă vrei să ajungi la capătul ei, la înţelesul ultim, trebuie s-o iei de la început!
Pentru că „la temelia tuturor crizelor stă lipsa de vorbire”, de comunicare.
Şi, cum constată şi autorul, la începul oricărei ontologii, se află o e l i b e r a r e.
Foto: Andi Spot