Dudești prozopoem

Dudeștiul nu e un ștetl nu e ca la Chagall e o metropolă lungă de câțiva kilometri cu multe străzi laterale cu nume vestite Traian Mircea Vodă Dimitrie Cantemir Anton Pann și chiar Popa Nan are fabrici uzine un depou de tramvaie o poștă policlinica Vitan spitalul Caritas în apropiere magazine multe și diverse poți cumpăra ace și televizoare are blocuri Bauhaus case cu cinci etaje trei linii de tramvai și trei de autobuz aici s-au născut actori de Holywood locuiesc oameni vestiți I.Pelz Cajal Adrian Lupu Tricy Abramovici și chiar Cornișteanu doctori etnologi farmaciști chiar în blocul meu și o sumedenie de biserici și sinagogi Templul coral nu e departe sunt cinematografe cu grădină de vară și Barașeumul e după colț seara se adună vecinii la o partidă de table un pokeraș sau un bridge se ascultă Europa liberă se discută politică mare URSS SUA Eretz Israel Cuba zidul Berlinului se fumează trabuce se bea cafea venită de peste hotare la aniversări întâlnești colegi care peste ani vor lucra la Stanford Columbia sau Yale fără a mai vorbi de Institutul Weizmann are nunți cu lăutari până în zori și cai mascați la înmormântări la colț poți vedea un veteran al războiului civil din Spania cu un fost maquizard și un deținut de la Vapniarka discutând îndelung despre congresul 20 are un stabiliment unde vin toate orătăniile din București să se taie cașer mizeria există ca peste tot ea pute sau miroase a săpun ieftin dar asta-i altă poveste și aș avea să vă povestesc câte și mai câte dar mă opresc aici Dudeștiul nu mai este