Florica Patan 
Timpul îmi numără pașii… culeg
Chemări ce-mi murmură zarea
Mai dreaptă cărare vreau să aleg
Cuvintele-și caută calea.
În viață mereu înrolați în destin
Nu știu încotro curge timpul, enumăr
Mereu rugăciuni, ca orice creștin,
O cruce purtând-o pe umăr.
Sufletu-mi plânge, împovărat
În triste-așteptări, multe gânduri
Dorul nicicând nu-i răscumpărat
În domino curgem rânduri.
Lacrima-mi arde obrazul… purced
Limpede rugă-nălțată spre cer
Spre strălucire de stea eu acced
Cuvântul rostindu-mi-l sincer.
Tandre chemări zilele-mi prefac
În anotimpuri aprinse
Vechi înțelesuri din umbre desfac
Noi orizonturi cuprinse.
Suflete, stai, sunt împovărat
În triste-așteptări, multe gânduri
Dorul nicicum nu-i răscumpărat
În domino curgem rânduri.
