Doar dragostea…

Sub spectrul numărătorii inverse

cu greu mai număr până la zece.

Ticăie metronomul fiziologic

cu furia semifinalelor

din competiția acerbă a vieții.

Mă obsedează mult răsuflata

salvare prin scris,

o metaforă mediocră a deznădejdii

fără forța verbului primordial.

În rest, încerc să mă las dus

de curentul inexorabil

al numărătorii inverse,

ce se va vărsa în apele Styxului

sau poate în oceanul tăcerii depline.

Doar dragostea în banalitatea ei

salvează amintirile dulci ale trupului

în spiritul înaripat al destinului comun.

Doar dragostea în extazul ei

nu e zdrobită de greutatea insuportabilă

a secundei în picaj.

Doar dragostea prin fluidele ei sfințite

plămădește miracolul vieții fără de moarte.

Doar dragostea în taina ei transcendentală

zămislește minunea cuvântului nepieritor.