Culegeai în mai sfânt parfum de tei
Și-mi puneai în plete fire de mătase
Strălucea în raze crinul alb crescut
Picurând ușor mirul peste șanse.
Tu veneai așa dintr-un basm cu zmei
Răsăreau pe câmpuri aripi de-nnoire
Adunând în snop clipe tumultuoase
Șoapte de lumină într-o povestire.
Aduceai buchetul cu o șoaptă: vrei?
Sunt mărgăritare, cristal de cer căzut
Albe lacrimi curg, cioburi de iubire
Iar dintr-o petală timid un sărut.