Ana-Maria Gavril
Nasc tot mai încuietoare-ntrebări zilele.
De teama ahurilor sufletele-și închid porțile.
Urlă prin inimă asurzitor, amare, poverile.
Trec prin noi voci depănând, triste, poveștile.
Privesc cum norii adulmecă încet cerul.
Mușcă fără milă asprul cuvânt rănind sufletul.
Fără soare nici umbră n-ar căuta trupul,
Fără ploi nici roade n-ar avea pământul.
Viața-i plină de povești fără a fi doar poveste.
Viața nu-i cu a fost, ci îl poartă pe… este.
Nasc tot mai încuietoare-ntrebări zilele.
De teama ahurilor sufletele-și închid porțile.
Sursa foto: pinterest.com
