Florica Patan 
[…] Citesc mesajul lui dintr-o privire, îl cuprind, îl înțeleg în starea lui de echilibru, pace interioară și liniște… dintr-o dată culorile lumii s-au deschis și lumina se așterne peste toate, pătrunde în toate ungherele sufletului și-l face să strălucească. O căldură se instaurează și degajă un nor trandafiriu pe care-l văd din copilărie că pornește din camera mea pe colțul meu de cer, înălțându-se și purtându-mă tot mai sus, în bucle ce se răsucesc în adâncul albastru, un nor din mici buline divers colorate, cu senzația unică de roz… De când mă știu, când sufletul îmi tresaltă de bucurie fac această călătorie siderală, norul meu crește și descrește și eu revin în camera mea strălucitoare, am starea aceasta de levitație mentală chiar și la simplul motiv al trezirii dimineața, al întoarcerii din vis în realitatea altui vis, cu ochii deschiși, într-un zbor, e inegalabil, incomparabil și unic momentul… uneori pot să mi-l declanșez cu puterea gândului, pentru bucuria de a călători odată cu minuscule sfere multicolore ce se multiplică pe măsură ce intră în sideral! Mă aflu în înaltul adânc al colțului meu de cer, știu că zbor și că trebuie să cobor curând…”
*
„Je lis son message d’un coup d’œil, je le comprends dans son état d’équilibre, de paix intérieure et de tranquillité… soudain les couleurs du monde se sont illuminées et la lumière s’est répandue sur tout, pénétrant dans tous les recoins de l’âme et la faisant briller. Une chaleur s’installe et libère un nuage de nuance rose que je vois depuis l’enfance, car il part de ma chambre sur mon coin de ciel, s’élève et m’emporte de plus en plus haut, en boucles qui se tordent dans le bleu profond, un nuage de petits points colorés, avec la sensation unique de rose … Depuis que je me connais, quand mon âme bondit de joie je fais ce voyage sidéral, mon nuage monte et descend et je retourne dans ma chambre lumineuse, j’ai cet état de lévitation mentale même pour la simple raison de me réveiller le matin, de revenir du rêve à la réalité d’un autre rêve, les yeux ouverts, dans un vol, c’est un moment incomparable et unique… parfois je peux le déclencher avec le pouvoir de la pensée, pour le plaisir de voyager avec de minuscules sphères multicolores qui se multiplient à leur entrée dans le sidéral ! Je suis dans les hautes profondeurs de mon coin de ciel, je sais que je vole et je dois bientôt redescendre…” Mon coin de ciel
(fragment din romanul Colțul meu de cer, 2022)
