Constanța Popescu 
Bucuriile sunt pentru începători,
grijile, pentru avansați…
de aceea, îngere mai scoate din spini,
mai deschide niște ferestre cu fața la cer,
învită-mă la o cană cu vin
și cuvinte pisate,
până ce-și ia dorul curaj să povestească.
Voi ține o conferință de presă,
despre femeia poezie sau cum se acoperă
grijile cu metafore și îmbrățișări.
Voi fi acolo cu brațele pline de vorbe
foste rosturi și povești uitate.
Cu poarta deschisă și cărarea măturată,
cu rochia boțită de riduri,
cu pasul mai scurt,
voi planta capcane cu flori,
în muzică de Bach, toate poeziile
vor fi bucurie și durere, început
fără sfârșit,
ca să poți alege tu finalul
și eroii,
călători pe drumul drept,
când mereu cărările au Gps.
