Când căutăm aezii

Ei scriu din nou cu sânge când se deschide tomul,

pe dale curge lava din venele pătrunse,

gargui stâlcesc lumina ce-i prinsă iar în domul

cu chipuri din icoane ce-au fost de îngeri unse.

Când noaptea se încalță cu stele în cădere,

când moartea ne sărută cu buze prefăcute,

o să luăm din mărul de sânge și de fiere,

minţind că vom fi veșnici, știind că suntem ciute…

Când sângele o curge pe buzele crestate,

tu să nu plângi, cu toate c-a noastră va fi vina;

tu-n pieptul meu te află, în inima-cetate,

cu zidul ei de piersici, mătasea ei de China,

şi om struni din marea ce-i mult prea stacojie

ne vom închide rana… și ne-om hrăni cu peşte,

salcâmi şi-or scrie hramul pe scoarţa aurie

cum c-a murit vampirul ce s-a hrănit șerpește,

în scrum se va preface, sub soarele amiezii,

salcâmii sunt în muguri, le căutăm aezii.

Sursa foto: http://img09.deviantart.net/0b10/i/2012/104/b/9/gargui_de_pe_notre_dame_by_zenbenzen-d4w3nr7.jpg