– poem sacrificat poetului Nicolae Labiș –
Mă ia de subțiori pasărea
Rea
Și mă face demâncare,
Zburându-mă în gheare,
Către cuibul ei din zare.
Mă vor mânca puii păsării rele,
Nevinovați și neștiind că mă mănâncă.
Se vor bucura sub stele
În cuibul lor mușcat de stâncă.
Și eu de bucurie am să mă desfac
În vorbe, ca un cântec,
Să le fiu pe plac
În pântec.
Și să se înfioare
De cântarea mea,
Câd vor învăța să zboare,
Puii de pasăre rea.
Foto: Andi Spot