Tu zână blondă bătrână vrăjitoare
Ce te avânți în apă cu nasu-ți de acvilă
Nudă înotând singură departe la steaua
Cea polară ce-și încălzește raza rece
În smoala caldă blândă a Mării Negre
Unde stai la taclale cu sirenele poete
Care știu unde-i la Ulisse călcâiul achilian
Vă beți cafeaua în caicuri pescărești
Și în zațul clătinat de valuri ghiciți poeme
Ostenită te întorci în zori în patul conjugal
Plină de otrava celor învățate și o șoptești
În visele din care el bărbatul tău va băsmui
Vei adormi pe plajă de nesomn și vei trezi
Din vechi traduceri un Prospero vorbind
Superba românească din montările Ciulei
Ba chiar vor mai rămâne suficiente culese
În nocturna aventură pietrele propriilor poeme
Acum e însă somnul greu dormind pe o scoică
Ce stă să se spargă în limba spargă