Călin Neacșu
când am chef,
dar numai și numai când am chef,
uneori,
foarte rar,
râd cu zeii
și’o zeiță.
când mă lasă ei …
băi Neptune! Poseidone!
vezi că ți’a rămas spumă
de la valuri
pe mustață!
Afrodito! chiar asa?
din apa mării înspumate?
le strig, spre exemplu.
când nu am chef,
dar numai și numai când nu am chef,
adesea,
mai mereu,
lacrimile mi se amângâie
în streașina vorbirii,
azburând tăcerea…
și’i las pe zei să râdă
pentru mine
dacă pot.
Sursa foto: pinterest.com
