Constanța PopescuConstanța Popescu
09.01.2021

Așteptând începuturi

O să-ți povestesc cum mi se plâng așteptările

orfane, cu numele meu ascuns sub o carte,

cum îmi ascut dinții cuvintelor

în poziția de tragere a nopților peste noi.

De la gând în jos, toate sunt povești,

țintele suntem noi, mai triști cu o toamnă,

așteptând veștile de ieri,

să-mi nască diminețile dintre gânduri,

poeme în oglindă.

Vorbele au tăcut,

când nu ajung iubirile din urmă,

tăcerea, o haină de lux

păstrată ca ultima monedă
a neputințelor.

ne aduce drumul mai aproape.

Nici nu știi câte dimineți am spart,

așteptând începuturi…

La meteo se anunță cărările cu soare…