te iubeam așa,
ușor sleită, un pic obosită,
îngenuncheată la căpătâiul meu,
pe marginea debarcaderului putred,
acolo unde ancorele
ruginiseră străfundurile,
priponind bărci cărora le spărsesem arcadele
bătându’mă cu trecutul
prin crâșme pioase
unde școleam profeții voștri despre
aflarea viitorului
pe care tocmai l’am povestit,
iubindu’te
așa cum îmi erai,
ușor sleită, un pic obosită,
îngenuncheată la căpătâiul meu,
pe marginea debarcaderului putred,
acolo unde ancorele
ruginiseră străfundurile,
priponind bărci cărora le spărsesem arcadele
bătându’mă cu trecutul
prin crâșme pioase
unde școleam profeții voștri despre
aflarea viitorului
pe care tocmai l’am povestit…
Sursa foto: crinaprida.tumblr.com