Nicolae Petrescu Redi 
„Casă de piatră,
de piatră,
de piatră”,
îi cotropea gândul
ecoul urărilor
din ziua nunții.
„În miezul pietrei,
duios înmărmuri-vei”,
proroceau bătrânii.
„Fără soața-mi catarg,
visul meu, Ană,
din cer nu se vede”,
îi șoptea Manole!…
-Zidul se-nalță până-n povești,
spume de sânge îmi spun că trăiești,
Ană, trăiești?
-Ascultă, Manole, mireasa-ți e vie –
ce suflet îngheață zidit în făclie!
Mă rog la Iisus, la Sfânta Mărie,
doar cerul e larg
în strâmta-mi chilie!
Meșterul Manole
își poartă crucea
de sare grea,
din lacrimi.
Prin mâinele Anei
trec, Doamne, cuie,
cuie de-agățat
icoane,
Sursa foto: adevarul.ro
