Iranul și arma secretă

Războiul din Ucraina continuă, războiul din Siria continuă, războiul din Yemen continuă, iar actele teroriste din Israel s-au înmulțit îngrijorător în ultima săptămână. La Viena, continuă convorbirile dintre SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, Rusia, China, pe de o parte, și Iranul, de cealaltă parte încercând să conceapă un nou acord în care să i se interzică Iranului accesul la arma nucleară. Se bate apa în piuă, poate o să iasă unt, dar unt nu va ieși pentru că, din punctul meu de vedere, Iranul nu are nevoie de arma nucleară. Poate că va îmbogăți Uraniul235 și îl va aduce la nivelul de 90% puritate și îl va stoca pentru o eventuală folosire într-un viitor destul de îndepărtat, având în vedere că perioada de înjumătățire a Uraniu235 (Uraniu îmbogățit) este de 704 milioane de ani. Toate acestea pentru că Iranul deține o armă mult mai „curată” și mai ușor de folosit. Este vorba despre arma electromagnetică „Magrav”.

Mă întreb atunci de ce ar avea nevoie Iranul de arma nucleară când deține această armă despre care vom vorbi mai jos și care este deținută și de Rusia care, prin asimilare este partenera Iranului.

Da, ați înțeles bine: dincolo de disensiunile de suprafață, Rusia este partenera Iranului pentru că „prietenii prietenilor noștri sunt prietenii noștri”. Este vorba aici despre parteneriatul strategic dintre China și Rusia și despre acordul ce a fost semnat între China și Iran.

Conform unor dezvăluiri ce au apărut în media alternativă, unul dintre motivele principale pentru care SUA şi UE fac presiuni asupra Rusiei este acela că guvernul rus deţine de câţiva ani o tehnologie absolut revoluţionară, care îi conferă printre altele şi un uriaş avantaj militar. Aceasta este, fără îndoială, o situaţie de neacceptat pentru administraţia de la Casa Albă, care de zeci de ani duce o politică de intervenţie autoritară peste tot în lume unde consideră că „trebuie să facă ordine”. Bineînţeles, noua tehnologie folosită de ruşi este deocamdată ţinută top secret, dar există deja informaţii concludente care dezvăluie că este vorba de sisteme de tip „MAGRAV” (bazate pe controlul câmpurilor magnetice şi gravitaţionale) ce au fost puse la dispoziţie de Fundaţia Keshe cu sediul în Iran.

Tehnologia Magrav (magnetic and gravitational field) a fost dezvoltată de Mehran Keshe, un fizician iranian.

Iranul și Rusia nu sunt însă singurele țări care deţin tehnologia Magrav.

Ministerului Rus al Apărării preciza că eficienţa submarinului nuclear francez Saphir provine tocmai din faptul că este echipat cu unul dintre noile sisteme Magrav, folosite deja de armatele rusă şi iraniană.

Acțiunile Rusiei în lume și cele ale Iranului în Orientul Mijlociu ne îndreptățesc să credem că fiecare dintre aceste țări vizează supremația într-o anumită zonă, iar în ceea ce privește Rusia, presiunile SUA și UE în acest sens sunt deja cunoscute, mai ales că Obama, la vremea lui, și Franța, care au deținut și ei această armă, au interzis folosirea ei.

Nu avem date privind experimentarea acestei arme de către Iran, dar avem date privind Rusia.

Guvernul rus deține de câțiva ani această tehnologie absolut revoluționară, care îi conferă printre altele și un uriaș avantaj militar. Bineînțeles, noua tehnologie folosită de ruși este deocamdată ținută „top secret”, dar există deja informații concludente care dezvăluie că este vorba de sisteme tip „Magrav”, bazate pe controlul câmpurilor magnetice și gravitaționale ce au fost puse la dispoziție de Fundația „Keshe” localizată în Iran și aparținând savantului iranian cu același nume.

O confirmare clară a acestei situații ce pune capăt mândriei guvernanților americani a avut loc în 2014, pe fondul crizei din Ucraina.

La data de 10 aprilie 2014, un vas de război aparținând Marinei americane, USS Donald Cook, a fost trimis în apele neutre ale Mării Negre, echipat cu cele mai moderne sisteme de luptă ale NATO. Pătrunderea vasului american în acea zonă intra însă în contradicție cu „Convenția de la Montreux”. Conform acestui tratat internațional, navele de război ale țărilor non-riverane Mării Negre nu pot staționa în zonă mai mult de 21 de zile.

Ca răspuns la pătrunderea navei americane în Marea Neagră, Moscova a trimis în data de 12 aprilie 2014 un bombardier neînarmat de tip SU-24, care a survolat nava americană. Singura dotare a avionului rus a fost doar un „coș” montat sub fuzelaj, ce conținea un dispozitiv de război electronic numit „Khibiny”, care avea la bază tehnologia „Magrav”. Se pare că ceea ce a urmat a pus în stare de șoc marinarii navei americane. Mai multe surse au afirmat că, atunci când avionul rusesc s-a apropiat de nava americană, toate sistemele electronice ale acestuia s-au oprit brusc și, în pofida eforturilor operatorilor, nu au mai putut fi repornite. Spre disperarea americanilor, avionul rusesc a simulat de 12 ori în timp de 90 de minute că atacă vasul american care devenise o pradă sigură, fiind incapabil să se apere. După acest incident, vasul american s-a grăbit să ancoreze în portul Constanța, unde 27 de membri ai echipajului și-au dat demisia, spunând că nu au de gând să-și riște viețile.

Așa cum spuneam, Rusia nu este însă singura țară care deține tehnologia „Magrav”. Un alt incident a dovedit că și Franța a primit această tehnologie. În data de 2 martie 2015, în cadrul unor exerciții militare tactice desfășurate în largul coastelor Floridei, submarinul francez „Saphir” a pus într-o totală inferioritate marele portavion USS Theodore Roosevelt și întreaga sa escortă. Comentatorii militari arată că, în condiții de război, această situație ar fi însemnat scufundarea sigură a tuturor vaselor respective.

Este de remarcat că, pe 23 aprilie 2012, președintele Barack Obama a semnat un decret prin care tehnologia „Magrav” dezvoltată de Fundația „Keshe” a fost interzisă în SUA, fiind asociată cu „terorismul”. Se pare că situația care a determinat administrația Casei Albe să ia foarte în serios tehnologia „Keshe” a fost capturarea de către iranieni, în decembrie 2011, a unei drone ce folosea cele mai sofisticate sisteme militare americane. Guvernanții de la Washington erau absolut siguri că datorită tehnologiei high-tech de ultimă generație, pe care o considerau imbatabilă, drona lor de spionaj nici măcar nu ar putea fi detectată de inamici. Cu toate acestea, iranienii au capturat drona în zbor, la o înălțime de aproximativ 6 000 de metri, și au adus-o la sol fără nici cea mai mică zgârietură.

Donald Trump s-a retras din tratatul nuclear cu Iranul, iar Biden a revenit la tratative. Cunoscând cele de mai sus, totul mi se pare o glumă. Ce nevoie ar avea Iranul de o bombă nucleară, când tehnologia „Magrav” a fost pusă pe mașini și poate fi foarte ușor deplasată din loc în loc.

Dacă ar avea „aprobare de la stăpânire”, probabil că o navă militară iraniană ar apărea în largul coastelor SUA și ar bloca toate dispozitivele electronice de comandă ale SUA.

Este de la sine înțeles că toată tevatura militară actuală este doar „un joc de-a războiul”, pentru a ține în viață industria militară mondială.

Este adevărat că nu participăm la un război mondial, ci la războaie regionale, dar acestea sunt mai utile din punctul de vedere al consumului de material militar, al reducerii populației din anumite zone și pentru justificarea transferului de populații.

Iată că nu numai Corona participă intens la reducerea populației mondiale.