Călin Vlasie să-mi smulgi unghiile
să-mi astupi nările și să-mi îndeși în gură un prosop
să îmi deformezi imaginile care mi se scurg din ochi
să astupi toate crăpăturile prin care se varsă
canalul orașului
ca eu să fiu singurul sorb care înghite tot
fără să borască
pe masa la care stau alături de
cei care așteaptă o zi senină
