Un rege printre cereale

There is enough on this planet for everyone’s need but not for everyone’s greed.

Mahatma Gandhi

Când auziţi de mei, gândul vă zboară îndată către porumbei, asociind meiul cu o cereală destinată hrănirii acestor zburătoare. Sunt mulţi aceia care nu s-au gândit până acum că poate fi consumat în egală măsură de fiecare dintre noi, meiul bucurându-se de statutul unui adevărat rege printre cereale, în anumite culturi. Şi are parte de un asemenea privilegiu datorită multiplelor beneficii pe care le prezintă. Meiul este inclus într-o mare măsură în dieta populaţiilor din China, Japonia, India, unde se cultivă în cantităţi semnificative întrucât, spre deosebire de orez şi grâu, rezistă mai bine la căldură. Prin urmare, se poate dezvolta în condiţii de secetă, pe soluri uscate, ajungând la maturitate în cca 80 de zile.

Deşi există în jur de 40 de soiuri de mei, doar patru dintre ele sunt cultivate mai mult. În funcţie de soi, boabele de mei pot avea diferite culori, ele pot fi galbene, roşiatice, albe sau gri. Pe piaţa românească, le veţi întâlni adesea pe cele galbene. Meiul este parte semnificativă din hrana multor animale, iar pentru consumul uman acesta trebuie decorticat pentru că învelişul lui este greu de digerat.

Foarte important, legându-ne astfel de un aspect dezbătut în ultimele două articole, meiul nu conţine gluten. Conţinutul său proteic este mai mare decât cel al orezului, dar mai scăzut decât cel al grâului. Este considerat ca fiind unul dintre cele douăsprezece superalimente naturale care menţin sănătatea la un nivel optim. Concret, ce conţine meiul? Vitaminele A, B (B2, B3, B6, B9 – acid folic), dar şi o cantitate moderată de vitamina E, precum şi fier, potasiu, magneziu, mangan, siliciu şi fibre. Meiul este bogat în enzime care ajută la o foarte bună digestie. Toate aceste proprietăţi îl transformă într-un aliment plin de nutrienţi.

Consumul de mei (de două ori pe săptămână) împiedică extinderea ciupercilor / a infecţiilor micotice datorită proprietăţilor sale antifungice. Combate totodată aciditatea, iar cantitatea mare de magneziu şi de siliciu protejează ţesuturile pentru a avea piele, buze, păr şi unghii sănătoase. În plus, niacinul (vitamina B3) ajută la reducerea colesterolului.

Nu consumaţi mei în cantităţi mari şi nici destul de frecvent, unii specialişti fiind de părere că poate inhiba funcţia tiroidiană. Încercaţi să aveţi o alimentaţie cât mai variată, evitând excesele şi consumând orice aliment moderat pentru a evita apariţia unor probleme de sănătate nedorite.

Meiul poate fi asociat cu multe condimente, are un gust uşor dulce şi poate fi inclus în salate, pilaf, budinci etc. Astăzi, vă recomand o reţetă de mei cu legume pentru care aveţi nevoie de 200 gr. mei, 1 ardei roşu şi 1 ardei verde, 1 morcov, 1 dovlecel, 2 fire de ceapă verde, 2 roşii, pătrunjel proaspăt, ulei de măsline, sare de himalaya, cimbru, busuioc, ardei roşu iute uscat. Spălaţi meiul în câteva ape şi fierbeţi-l apoi în cca jumătate de litru de apă, la foc mic, cu capac, timp de 20 de minute. Între timp tăiaţi legumele în forma pe care o doriţi şi căliţi-le în puţin ulei de măsline, condimentaţi-le şi acoperiţi-le cu un capac pentru a se înăbuşi. În final, adăugaţi peste legumele sotate meiul fiert, sarea şi pătrunjelul. Îl puteţi servi cu castraveciori muraţi sau alte tipuri de murături.

foto: Geena Scarpete

Dincolo de sănătatea corpului, veganismul este bun şi pentru cea a sufletului. Nu există nicio diferenţă între animalele pe care le iubiţi şi cele pe care le mâncaţi şi nu veţi reuşi nicicând să găsiţi suficient de multe argumente care să vă convingă cu adevărat, în adâncul propriului suflet, că animalele merită sacrificate. Îmbrăţişaţi veganismul, alegeţi non-violenţa, respectaţi toate speciile, în egală măsură, şi veţi ajunge, implicit, să fiţi mai fericiţi şi mai senini.

(sursa foto cover: bioo.ro)