Flaviu George PredescuAm fost la băile sărate Ocna Mureș cu familia. A venit și tatăl meu cu noi. Este un obicei frumos pe care l-am menținut în ultimii doi ani. Pe drumul de la Rădești înspre Ocna Mureș a primit un telefon de la fostul primar al Cugirului, Aurel Voicu, devenit celebru la nivel național pentru masteratul pe care l-a absolvit la 88 sau 89 de ani. Acesta îl felicita pentru cele patru articole care îi fuseseră publicate în ziarul Unirea, doar în ziua respectivă, impresionat de diversitatea temelor abordate. Lasă că taică-meu mai publică și în varianta online a ziarului. Dar asta e altă poveste.
Ei, pe drumul de întoarcere l-a sunat un vecin de la Rădești să reconfirme faptul că vor merge a doua zi la Aiud, așa cum obișnuiesc în fiecare marți, pentru a face terapia Bowen. Tatăl meu a reconfirmat, iar întrebat ce mai face, i-a răspuns că se întoarce de la băi, căci a venit „Băiatul de la București”. Mi-a sunat interesant și am simțit o emoție ca aceea de la bancă, atunci când m-a întrebat o consilieră, locul și anul nașterii. Iar eu, emoționat brusc, am spus: Cugir, județul Alba. Și am simțit într-o singură pronunțare, vă jur, un rezumat al anilor de grădiniță, de școală generală și de liceu. M-am văzut venind și revenind săptămână de săptămână de la Alba, apoi de la București. Mi-am revăzut prietenii copilăriei și pe cei ai primei tinereți, apoi bulevardul, dealurile, stadioanele, Prislopul, Cetatea, râurile și focurile de tabără, grătarele cu disc, am auzit până și râsetele, sub forma unor ecouri tot mai stinse și pierdute în pădurile Cugirului.
30 octombrie 2025
