11.05.2017
Dînsa era atît de frumoasă
Dînsa era atît de frumoasă, Încît pe sînii și fesele ei pînza-n mătasă Se transforma, unduioasă. Și florile se luau după ea Ca să-i facă la geamuri perdea De miresme cu falduri Grele de smirnă și narduri, S-o ferească de privirile noastre de peste garduri. Și fîntînile-și aduceau apa la suprafață Fără găleată S-o atingă […]



