Daniel Samuel PetrilăDaniel Samuel Petrilă
19.03.2017

Floarea rromă (I rromani luludĭ)

– 55 de exponenți rromi din România, decedați după 1989 –

„Exponenții, elitele, promotorii, personalitățile, liderii ș.a. – indiferent cum i-am numi – toți aceștia reprezintă emblema unui neam. Fiecare persoană cu o activitate remarcabilă și susținută – atât cât i-a fost dat de Dumnezeu să aibă – trebuie valorizată, iar lucrul acesta e normal să se întâmple încă de la primele dovezi ale personalității sale, demne de a fi reținute și recomandate celorlalți,ca model de urmat, așadar, încă din timpul vieții acestora […] Am pornit în această întreprindere cu gândul de a salva ceva din ceea ce s-a consemnat în ultimul sfert de veac despre unii exponenți rromi și din ceea ce mai reține memoria colectivă , din ceea ce ne amintim fiecare dintre noi, cei care i-am cunoscut ori am aflat despre cei 55 de rromi mutați, după 1989, din această lume.” (Gheorghe Sarău)

(sursa foto: infoest.ro)

La finele lui 2016, în ediție bilingvă (rromani – română), a fost publicată (la Editura VANEMONDE), cu finanțarea oferită de Partida Romilor Pro-Europa, lucrarea Floarea rromă (I rromani luludĭ): 55 de exponenți rromi din România, decedați după 1989, concepută de profesorul Gheorghe Sarău. Lucrarea este structurată pe mai multe secțiuni, cum ar fi: muzică, teatru/ divertisment, literatură, medicină, sport etc., cuprinzând scurte biografii ale personalităților rrome marcante, decedate după 1989. Sunt prezentate biografiile unor muzicieni, mai mult sau mai puțin cunoscuți ai culturii rrome, ca: Ion Albeșteanu [1932-1997], care s-a clasat pe locul I la Festivalul Internațional de Folclor de la Cairo, în 1964; Constantin Angheluță [1947-2003], profesor de muzică și biologie; Ionel Budișteanu [1919-1991], mare dirijor de muzică populară românească și rromă. Statul român i-a conferit titlul de „Artist al poporului”; Johnny Răducanu [1931-2011], nepotul lui Petrea Crețu[l] Șolcan[ul], muzician de jazz; Ion Voicu [1923-1997]; Gheorghe Lambru [1935-2002]; Ion Onoriu [1937-1998]; Marin Petrache Pechea [1944-2016], interpret de jazz; Romica Puceanu [1927-1996], interpretă de muzică lăutărească; Mihaela Ursuleasa [1978-2012], pianistă ș.a.

La secțiunea Literatură, care cuprinde 4 scriitori, vom cunoaște poveștile de viață ale lui Ștefan Fuli [1950-1995], „primul poet rrom din România care scoate un volum de poezii de sine stătător” (apărut în 1993, Aproape-departe). Scriitorul Nicolae Băciuț, alături de Răzvan Ducan și Zoltan Demeter – care au adunat poeziile, a publicat volumul Calvarul rugului, care a cunoscut deja 3 ediții: 2008, 2013, 2016; Gelu Măgureanu [1967-2009], care a publicat 2 volume – Insinuări, 1999, și Fereastra de dincolo, 2004; Alexandru Ruja-Gribussy [1915-1999], scriitor postdecembrist. A scris Regina Lala. Jurământul staborului, Ana din pârâu – basm rrom – (apărută, în 2001, la Editura Kriterion, în Colecția „Biblioteca rromă”, ediție [bilingvă] îngrijită de Gheorghe Sarău), Povești și legende rrome (nepublicată). A scris multe adaptări folclorice în dialectul său (rrom) carpatic; Gheorghe Vaida [1925-2010], ofițer grănicer și un foarte important traducător al textelor biblice în limba rromani.

Aurel Stanciu [1934-2009] se află printre foarte puținele persoane care au urmat o carieră în medicină. Cunoscut ca „medicul săracilor”, pentru că întreținea cu bani proprii un cabinet pentru persoanele defavorizate, deschis la Policlinica „Hipodrom” în 2003. A fost medic la Poliția Brăila, dar și șeful Direcției de sănătate din județul Brăila.

 

(sursa foto cover : allwidewallpapers.com)