Leonard Oprea 
THEOPHIL MAGUS: „ … Sihastrul se plimba plutind, deși era atât de gârbovit de gânduri … L-am oprit și l-am întrebat surd: … țâncii ăștia din jurul tău, nu simți cum parcă nu mai iubesc copacii, păsările, cerul ?!… Sihastrul mi-a șoptit oarecum rugându-se: … lasă-i, sunt copii… lasă-i, vor veni la mine…”
Ferestre deschise spre Ceruri
au fost sunt vor fi icoane oamenii vreodată?…
căci sfinții rămân mereu oameni iubitori de durere
doar infinit doar
fericirea săgeată inima cum uite
sfâșiat de Eu pe banca scorojită a ghetoului același
oriunde între blocurile Bucureștiului proletar
înflorind pe asfaltul crăpat nuferii
rahați de câine mucuri coji de semințe flegme
coca-cola și vome multicolore
mercedesuri și bmw-uri
sub mesteacănul aurit de martie…
… îmi las trupul devorat de Eu acolo aici
oriunde între blocurile Bucureștiului proletar
cu ghearele și colții sufletului meu de
om nu sfânt de om
mă încleștez de
peticul – cer în mov liturgic în apus sepulcral
unde zbor
alături de șoimul meu
doar inifinit doar
al meu.
Fără Eu.
„ … sălciile curg…
pe lacul vinețiu… fulgi
cad peste pescar… ”
***
***
RESPIRAȚIA
Creat de Leonard Oprea, acest nou eseu în literatura universală, „Respirația” – este o relativ scurtă, simplă și profundă meditație /aforism, cugetare, poezie, poem, proză scurtă, micro-eseu etc./ încheiată întru doar un haiku ce re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
(http://www.amazon.com/THEOPHIL-MAGUS-LIVING-BOSTON-Anna-Maria/dp/1462894763)
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Oprea)
(http://christian-articole.blogspot.ro/2016/07/theophil-magus.html)
(sursa foto: accademiaravenna.net)
