De la opincă la vlădică, istoria comunismului și a post-comunismului românilor este o istorie a trădării, o istorie a colaboraționismului. Cred acum, an 2019, colaboraționismul neîndoielnic constituie explicația apariției candidaturii la președinție a unei analfabete paradigmatice, cel puțin în România. Oh, da! trebuie să subliniez, o analfabetă votată de 2 milioane de români. De la opincă la vlădică. Iar, mai ales la nivel de mase, colaboraționismul românesc are ca patrioți fideli, creștinii mioritic-ortodocși care, cu nonșalanța fariseului cras, ignoră Apocalipsa biblică unde e scris cu literă de foc: „Din gura Lui ieșea o sabie ascuțită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care le va cîrmui cu toiag de fier.” După cum înainte de Ioan, „Cuvîntul lui Dumnezeu” Iisus Christos taie: „Să nu credeți că am venit să aduc pacea pe pămînt; nu am venit să aduc pacea, ci sabia.”
„… vîrtej de frunze…
moarte – vîjjj!… străzi pustii…
parfum de iarnă…”
***
(din volumul METAFIZICA SIMPLITĂȚII – în pregătire la Ed. Eikon)
***
***
RESPIRAȚIA
Creat de Leonard Oprea, acest nou eseu în literatura universală, „Respirația” – este o relativ scurtă, simplă și profundă meditație /aforism, cugetare, poezie, poem, proză scurtă, micro-eseu etc./ încheiată întru doar un haiku ce re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
(http://www.amazon.com/THEOPHIL-MAGUS-LIVING-BOSTON-Anna-Maria/dp/1462894763)
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Oprea)
(http://christian-articole.blogspot.ro/2016/07/theophil-magus.html)
(foto din arhiva personală)