Ramona Müller 
„La urma urmei, în esenţă, ştiinţa este internaţională şi doar datorită sensului istoric i-au fost atribuite calităţi naţionale.” (Marie Curie)
Nu trebuie să fii neapărat bucureştean pentru a vizita unul dintre cele mai populare şi apreciate muzee din ţară, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti. Cultura este importantă pentru sănătatea unei naţii. Se pare, conform unui raport anual, că (doar?) 43% dintre români intră anual într-un muzeu.
A fost o vreme când în România se făceau lucruri importante pentru educaţia celor de atunci, dar şi pentru generaţiile viitoare. Astfel, la 3 noiembrie 1834, banul Mihalcea Ghica, fratele domnitorului Alexandru Ghica, donează Colegiului „Sf. Sava” primele colecţii formate din monede antice, minerale, peşti, mamifere şi fosile, acesta constituind momentul la care a fost fondat Museul Naţional din Bucureşti, cunoscut şi sub numele de „Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi”. După ce în 1864, Alexandru Ioan Cuza aprobă regulamentul de funcţionare a muzeului, în anul 1893 Grigore Antipa este numit director al instituţei prin ordin ministerial, rămas în această funcţie până la decesul său în 1944.
La început, „achiziţiile se rezumau doar la câteva animale de vânătoare comune, la nişte animale de casă pe care donatorii doreau sa le vadă imortalizate la muzeu, prin împăiere, la mortăciuni luate de pe la menajerii şi mai ales la monştri: viței cu două capete, copii cu patru picioare, trimişi muzeului spre conservare din toată ţara” (Gh. Bârca, M. Băcescu).
Antipa este cel care se va dedica chiar şi construcţiei actuale clădiri (începută în 1904), situate pe Şoseaua Kiseleff, arhitectul Grigore Cherchez construind faţada după indicaţiile directorului naturalist.
În 1908 este inaugurat parterul clădirii, sub numele de Muzeul Zoologic. La inaugurare în prezenţa Regelui Carol, a Principesei Maria, a numeroase personalităţi ştiinţifice şi culturale ale vremii, Muzeul din capitală, pentru prima dată în lume, prezenta dioramele, expunând vitrine tridimensionale pe un fundal pictat, ce înfăţişau specii de vieţuitoare în posturi naturale, conforme habitatelor din care proveneau. Muzee din întreaga lume vor prelua acest tip de prezentare.
Grigore Antipa a fost sprijinit atât de Carol I, cel care i-a pus la dispoziţie crucişătorul Elisabeta, pentru a putea participa la studiile marine pe care le desfăşura, cât și de Ferdinand sau Carol al II-lea. De-a lungul anilor, muzeul se îmbogăţeşte substanţial prin donaţiile făcute de pasionaţii din domeniu, dar şi prin materialele şi exponatele aduse de cercetătorii şi savanţii din expediţiile oceanice sau marine, precum şi din regiunile îndepărtate ale Terrei. Din anul 1933, la denumirea iniţială a Muzeului Naţional de Istorie Naturală se va adăuga şi numele Grigore Antipa.
Muzeul deţine colecţii impresionante din punct de vedere numeric, dar şi al valorii științifice. Pornind de la biodiversitatea României, continuând cu biodiversitatea Terrei, în săli ce relatează teme diferite prin exponate privind evoluţia vieţii, a omului pe Terra, oasele de mamifere, rocile şi alte elemente de istorie naturală, etnografie şi antropologie, se creează cadrul optim al spaţiului expoziţional muzeistic. În cadrul muzeului, se efectuează cercetări de biologie moleculară. Dotat cu spaţii destinate interactivităţii, muzeul pune la dispoziţia celor interesaţi şi compartimente amenajate ca laboratoare, unde au loc experimente şi demonstraţii ştiinţifice.
Fiind unul dintre cele mai valoroase muzee din lume prin bazele de date pe care le deţine, muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a devenit Muzeul Tuturor, prin facilităţile pe care le oferă persoanelor cu dizabilităţi, deoarece dispune de informaţii în alfabetul Braille, doi muzeografi specializaţi în comunicare mimico-gestuală, precum şi covoare tactile pentru cei nevăzători.
Este unul dintre muzeele cu care ar trebui să ne mândrim. O generaţie din care au făcut parte Grigore Antipa, Emil Racoviţă, Dimitrie Gusti, Traian Săvulescu, Grigore Cobălcescu a înscris România pe harta culturii şi ştiinţei europene şi internaţionale.
În acest muzeu, Grigore Antipa a dorit ca oamenii simpli, dar şi cei luminaţi, cei ştiutori de carte, dar şi cei neinstruţi, copiii şi bătrânii – să poată învăţa despre lume şi viaţă.
Menționăm și că Banca Națională a României a pus în circulație, la 4 decembrie 2017, o monedă comemorativă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa.
