Ioana Dana Oniciuc 
Samuel von Brukenthal s-a născut la 26 iulie 1721, la Nocrich, actualmente în judeţul Sibiu; tatăl său era juristul Michael Brekner (tot jurist fiind şi bunicul său), iar mama, Susanna, descendentă a familiei de aristocraţi a lui Conrad von Heydendorff.
La doar trei ani de la naşterea lui Samuel, Michael Brekner a fost înnobilat pentru loialitate, primind numele nobiliar von Brukenthal.
Samuel von Brukenthal studiază dreptul, filosofia, ştiinţele politice şi administrative la universitățile din Halle și Jena, însă nu obține un titlu academic, acesta nefiind obligatoriu în acei ani.
După ce a devenit cancelar provincial al Vienei, începe să colecționeze opere de artă achiziţionate de la Viena, de cele mai multe ori prin intermediul pictorului Johann Martin Stock, din colecţii mai vechi, precum cea a arhiducelui Leopold Wilhelm, prin achiziţii de pe piaţa de artă sau direct de la artiştii epocii, precum Martin Meytens şi Franz Neuhauser, sau chiar din Transilvania.
A devenit, în anul 1743, unul dintre cei mai importanţi colecţionari ai regiunii.
Este primit în audienţă de împărăteasa Maria Tereza a Austriei, în anul 1753, atunci când călătorește la Viena, prilej cu care îi prezintă acesteia dorinţa saşilor de a avea propriul secretariat al administraţiei, aidoma secuilor. Tot împărăteasa l-a ridicat la rangul de baron în 1762. În această perioadă, bogățiile artistice ale baronului von Brukenthal se extind considerabil, între acestea regăsindu-se o pinacotecă, cabinetul de stampe, biblioteca şi o colecţie numismatică impresionantă.
Odată cu moartea împărătesei Maria Tereza a Austriei, la 29 noiembrie 1780, Samuel von Brukenthal cade în dizgraţia împăratului Iosif al II-lea şi, în cele din urmă, este retras din funcţia de guvernator, în anul 1787.
După modelul vienez, în anul următor decide să construiască un palat în stilul barocului târziu, de dimensiuni impresionante, acesta fiind inaugurat în anul 1779, la Sibiu.
În 1790, cu trei ani înainte de Louvre, a inaugurat salonul uriaș de picturi. Cele 1090 de lucrări ale meșterilor olandezi, flamanzi, germani și austrieci l-au ridicat în rândul celor mai valoroase colecții de picturi baroce din centrul și estul Europei. Conform testamentului baronului, palatul cu lucrări de artă și cu o bibliotecă de peste 100.000 de volume, a ajuns în proprietatea bisericii, devenind muzeu.
Muzeul Brukenthal este deschis pentru public, conform dorinţei sale testamentare, la 25 februarie 1817, fiind una dintre primele instituţii de acest gen din Europa.
Mai mult, unul dintre moştenitorii săi, baronul Joseph von Brukenthal, a prevăzut, prin testament, în anul 1867, ca şi palatul să fie atribuit aceleiaşi fundaţii.
Pe finalul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost de a conserva patrimoniul existent, de a-l extinde prin noi achiziţii, dar şi de a înfiinţa noi colecţii, cu accent pe cultura săsească.
Din vastele lucrări de artă găzduite de Muzeul Brukenthal, menţionez doar faptul că aici se află două dintre cele patru lucrări care există în România şi care sunt atribuite pictorului flamand Peter Paul Rubens. Este vorba de tablourile „Sf. Ignaţiu de Loyola” şi „Sf. Franciscus Xaverius”, celelalte lucrări fiind „Coborârea lui Isus de pe Cruce”, aflat în Catedrala Armeano-Catolică din Gherla şi „Cezar primind capul lui Pompei”, tablou aflat în patrimoniul Palatului Culturii din Iaşi.
În prezent, secţiile muzeului sunt următoarele:
– Galeriile de Artă Brukenthal, cu subsecţiile „Artă Europeană”, în Piaţa Mare nr. 4, „Artă Românească”, în Piaţa Mare nr. 5 şi „Artă Contemporană”, în Strada Tribunei nr. 6
– Biblioteca Brukenthal – situată în Piaţa Mare nr. 4
– Muzeul de Istorie Casa Altemberger, cu sediul în Str. Mitropoliei nr. 2
– Muzeul de Istorie Naturală – în Strada Cetăţii nr. 1, cu subsecţiile Muzeul de Istorie a Farmaciei, situat în Piaţa Mică nr. 26 şi Muzeul de Vânătoare August von Spiess – situat pe Strada Şcoala de Înot nr. 4.
Așadar, dacă aveți drum prin Sibiu, Muzeului Naţional Brukenthal, cel mai vechi muzeu din ţara noastră, vă așteaptă să-i treceți pragul.
