Întâlnirea cu kitsch-ul

Kitsch-ul este doar popasul dintre fiinţă şi uitare.

Milan Kundera

Conceptului de „kitsch” i se atribuie de către diferiți autori un număr mai mare sau mai mic de sensuri: termenul este văzut ca fiind un instrument al avangardei, un fenomen social, produs de consum (obiectul „kitsch”), „un stil lipsit de stil”(Moles), sau este perceput ca o gratuitate, în sfârșit, distracție estetică etc.

În lucrarea lui Abraham Moles, Psihologia kitsch-ului, găsim afirmația potrivit căreia fenomenul numit „kitsch” este opusul simplității: orice fel de artă având în ea câte un sâmbure de inutilitate și care trăiește din „trecerea timpului”, în acest sens kitsch-ul este o artă, pentru că zice Moles: „înfrumusețează viața de toate zilele cu o serie de rituri ornamentale care o decorează și îi dau delicioasa complicare a unui joc elaborat, marcă a civilizațiilor avansate.”(Psihologia kitschului, pp. 18-19)

Kitsch-ul este prin urmare legat de un anumit stil de viață și, probabil, în acest domeniu și-a găsit autenticitatea, pentru că „e greu să trăiești înconjurat de capodopere ale artei adevărate.”(Idem) În esență acesta ar fi, în opinia mea, unul dintre motivele trasate de către Abraham Moles, pentru care kitsch-ul este prezent în diverse domenii ale artei.

Într-un capitol despre „Omul mediocru este măsura tuturor lucrurilor”, același autor dă de înțeles că această artă a kitsch-ului este pe măsura omului, a omului mediocru, pentru că este creat de către și pentru omul mediocru. Așadar kitsch-ul se opune impresionismului și expresionismului, apărute ca o reacție împotriva ordinii burgheziei.

În ceea ce privește literatura, maniera în care sunt scrise cărțile (în special romanele) va fi diferită; astfel, elemente precum: formatul, numărul de pagini și un anume conținut vor fi câteva din schimbările apărute în acest domeniu. Acest tip de literatură va fi direcționat către clasele de mijloc și pentru mic-burghezi, pentru bone, pentru „slujbași mărunți” îi mai numește Moles etc.

Romanul Sandrei Brown[1] ne înfățișează două povești aparținând personajului feminin central al cărții și anume Erin O’Shea. Prima poveste, care se desfășoară în prima parte a cărții ne-o prezintă pe Erin căutându-și familia după ce a fost abandonată. A doua poveste ne relatează, în contextul cele dintâi, iubirea dintre Erin și Lance Barett. Scopul Erinei însă este acela de a-și găsi fratele Ken. Plecată de la San Francisco, O’Shea ajunge la o familie ai căror persoane sunt de fapt rude îndepărtate cu Erin. Intră în scenă Lance Barett, de care femeia se va îndrăgosti.

Schimbând registrul discursiv, este de remarcat faptul că romanul este structurat în douăsprezece capitole și narat la persoana a treia. Acest lucru ne duce cu gândul la ideea că autoarea își manevrează atât tehnic cât și contextual cartea. Și de aceea manipularea cititorului neprofesionist este aproape o țintă bine definită.

Ceea ce face ca această carte să fie kitsch este de fapt seria de elemente sau factori prezenți în text cum ar fi: suferința, iubirea, secvențe previzibile, repetarea obsedantă a unor descrieri (de exemplu culorile roșu și albastru în sintagmele contextuale: „telefonul roșu” și ochii albaștri ai lui Lance Barett), plictiseala etc.

Întorcându-se la acțiunea în desfășurare a cărții, un alt aspect care ar trebui consemnat este lașitatea Erinei în ceea ce privește scopul pentru care ea a venit și anume căutarea fratelui ei. Și totuși ceva „o împiedică” să acționeze. Neimplicarea personajului axial al cărții duce la pedepsirea acestuia. Ca atare Erin află că fratele ei Ken, a murit.

Secvențele trasate în roman, (căutarea fratelui, dragostea și iubirea dintre Erin și Lance, înmormântarea, finalul fericit al celor doi etc) sunt accentuate nesemnificativ. Titlul ar putea fi interpretat din mai multe perspective: iubirea pentru Lance este o descoperire, Bart află la un moment dat de noul iubit al Erinei și vestea morții fratelui.

Bibliografie

• Brown, Sandra, Descoperirea
• Abraham, Moles, Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, București, 1980.

[1] Brown, Sandra, Descoperirea, Editura Miron, București, 1993