Şi după acel dacă urmează de fiecare dată o insultă la adresa aspectului fizic al unei femei. Dacă e grasă, dacă e urâtă, dacă e bătrână, dacă poartă fustă scurtă şi are picioare groase, dacă are o vârstă şi poartă mâneci scurte, dacă are un rid, dacă are un coş, dacă are un furuncul, dacă are un gând de sine stătător şi aşa mai departe.
De fiecare dată, mi se scoală exact aceeaşi întrebare: a) de când i-a cumpărat mă-sa cocalarului cu pricina stradă proprie, unde să facă el regulile. Că în fond şi la urma urmei, ca să pretinzi că decizi tu cine şi cum iese pe stradă, se presupune cel puţin că acţiunea are loc pe strada ta.
Dar de obicei acţiunea nu are loc pe strada cuiva anume, ci pe o stradă publică, întreţinută de autorităţile locale din impozite pe care le plătesc în procent egal şi urâtele, şi grasele, şi alea cu fustă scurtă, şi alea cu furuncul, şi alea cu gânduri de sine stătătoare, şi, dacă are vreun job, şi cocalarul emitent de verdicte nesolicitate.
Şi pe strada pe care o întreţin autorităţile locale din ce mai rămâne pe fundul bugetului după ce au sifonat boşii cât au putut, au drept egal de acces şi Gogu, şi urâtele, şi grasele, şi alea cu fustă scurtă, şi alea cu furuncul, şi alea cu gânduri de sine stătătoare. Pentru că fiecare în parte a marcat 16%, sau în ultimul an, 10% din prada târâtă acasă.
Şi drept la lăsare în pace, pe stradă, şi umblat întru rezolvarea treburilor proprii au, conform logicii de mai sus, şi Gogu, şi urâtele, şi grasele etc.
Strada nu e haremul tău personal.
În haremul tău personal, angajezi şi plăteşti cele mai tari coorve de pe nimfomane.ro. Şi acolo tu setezi regulile de acces: Cum poţi să intri în haremul meu personal dacă eşti urâtă, grasă etc.??? Acolo, logica funcţionează impecabil.
În măsura în care urâtele, grasele etc. ar fi cumva interesate de partikipare.
Dacă nu-s: măcar vă vedeţi fiecare – ideal – de treburile voastre. Dar într-un mod bizar, un prost de genul ăsta poartă pică până şi unei urâte sau grase care NU vrea să se culce cu el. Singura mai urâtă decât urâta obişnuită e urâta care nu doreşte să se culce cu tine. Chit că nici tu cu ea, dar e irelevant. Drama e că îşi permite EA să nu fie interesată.
Strada nu e catwalk-ul casei tale de modă
Dacă te cheamă Dolce şi Gabbana, angajezi şi plăteşti cele mai tari fotomodele să facă parada sânilor zglobii, picioarelor lungi şi zâmbetelor anorexice la tine pe podium. Şi acolo tu setezi regulile de participare: Cum poooţi să ajungi pe minunatul meu catwalk dacă tu eşti urâtă, grasă etc.???? Acolo, indignarea funcţionează impecabil.
Banii tăi, creaţiile tale – drept deplin de a selecta cine, ce şi cum.
Şi aici: în măsura în care grasele, urâtele etc. ar fi cumva interesate să defileze.
Că majoritatea au oglindă acasă, ştiu exact cum arată şi nu-s interesate de joburi look-related.
Strada nu e Pornhub
Dacă eşti în intimitatea propriului domiciliu, unde plăteşti chirie, întreţinere, lumină, internet şi abonament la telefon, seara intri frumos pe PornHub, care vine gratis cu abonamentul de Internet, sau cu ceva sumă lunară, dacă eşti Premium. Selectezi categoria. Blonde. Brunete. Teen. Milf. Cougar. Le alegi să fie întruparea perfectă a fanteziei tale. Dar pentru asta, o actriţă de filme porno a primit undeva un salariu, fără de care O DUREA FIX ÎN BASCĂ să fie întruparea perfectă a fanteziei tale.
Nici nu te oboseşti să te vaieţi în privinţa categoriilor care nu te coafează, pentru că te duci direct la ce-ţi place şi treci la treabă.
Dacă ţi-ai putea trăi toată viaţa ca pe o experienţă de Pornhub, şi anume să laşi în pace oamenii care nu-s interesanţi pentru tine şi să treci direct la ceea ce te-ar putea incita şi excita, ai fi o persoană cu 90% mai puţin iritantă şi detestabilă.
Dar să revenim la subiect: strada nu e totuna cu bătătura mumă-tii. Nu e spaţiul tău personal şi nu ai act de proprietate, nici drept de a dicta cine să iasă pe ea şi cum. Strada e un spaţiu liber, şi toată lumea poate ieşi exact cum îşi doreşte, în limitele decenţei.
Persoanele care trec la un anumit moment pe stradă au ZERO OBLIGAŢIE şi ZERO MOTIVAŢIE să dea doi bani pe criteriile tale estetice. Acele persoane sunt eroine principale în povestea lor, aşa cum eşti tu în a ta. Şi nu e nicio secundă problema lor cum ţi-ai popula tu strada imaginară a viselor tale.
Apoi, încearcă nişte introspecţie: în ce măsură modul în care ieşi TU pe stradă corespunde viselor altuia sau alteia?