Adriana Ungureanu 
Anul trecut, în data de 3 ianuarie, când firmele își reluau lucru după Revelion, președintele SUA, Donald Trump, a postat un mesaj pe Twitter, care a ajutat firma General Motors să piardă la bursă: ”Produceți în SUA sau plătiți taxe vamale pentru ceea ce aduceți din afară!”. După o tăcere de două săptămâni, firma a anunțat investiții de 1 miliard dolari în operațiuni pe teritoriul SUA. În urma acestei vești, președintele a mulțumit firmei printr-un mesaj Twitter, iar bursa a răsplătit gestul acestuia prin creșterea valorii acțiunilor.
Din păcate, adevărul nu a fost surprins pe această rețea de socializare, întrucât, în 2016, doar 2,4% din ceea ce produce General Motors în Mexic se vinde în SUA, iar cea mai mare parte a producției se află pe teritoriul țării ei de origine, în Ohio. Problema reală, ignorată de președinte, este scăderea drastică a cererii pentru ceea ce se produce în uzinele autohtone, astfel că începând cu ianuarie 2017, firma a luat primele măsuri și a renunțat la tura de noapte, iar în prezent este în punctul de a concedia 1500 de angajați.
Asistăm tot mai mult la situații când agențiile de știri preiau informații din postările oficialilor de pe conturile lor din rețelele de socializare, care completează cu succes comunicatele de presă. Practic, tot ce apare pe aceste platforme capătă o formă oficială și este tratată ca atare, iar diferența dintre simplu utilizator și persoană publică rămâne fără graniță.
Un alt exemplu, recent, concentrează atenția publică pe scandalul Cambridge Analytica, ce a izbucnit în data de 21 martie, când creatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunțat oficial că există o serie de conturi compromise, ale căror date au fost accesate ilegal de către sus-numita firmă. Dacă miza nu ar fi avut un scop electoral, probabil situația ar fi fost ignorată, iar măsurile de remediere puteau fi luate ”în liniște”. Dar când datele a peste 50 de milioane de utilizatori americani ajung în mâinile unei firme de consultanță, care pregătește o strategie de promovare a unui candidat ca Donald Trump, iar acesta câștigă alegerile, atunci totul capătă amploare și iz de îngrijorare, pentru că nu doar americanii au fost vizați, ci utilizatori din întreaga lume, inclusiv din România, creându-se condițiile pentru propagarea unor informații diversioniste, în scop politic.
Cum a fost posibilă denigrarea unei rețele de socializare, al cărei scop era pozitiv – acela de a conecta oamenii? Urmând logica exemplului de mai sus, referitor la postarea președintelui Trump de pe Twitter, Facebook-ul devine o șansă de câștig al credibilității ori pentru a influența nivelul acțiunilor pe bursele de valori.
Dacă pe Twitter postările sunt limitate ca dimensiuni, printr-un număr fix de caractere, Facebook oferă un amestec vizual mai prietenos și permite relatarea pe larg a unor informații, care au creat posibilitatea unora de a promova, prin mijloace multiple, doar ceea ce îi interesează, scopul fiind uneori meschin, de a propaga informații false și de a ajunge la câți mai mulți oameni. În cazul recentului scandal, un program lansat pe conturile de Facebook ale firmei Cambridge Analitytica, a fost răspândit și preluat de amatorii de teste de personalitate, neștiind că acesta ascunde posibilitatea de accesare a prietenilor din listă, reușindu-se astfel construirea profilurilor psihologice ale unui număr impresionant de utilizatori de Facebook, identificându-se preferințele lor, astfel încât oferta electorală să vină în întâmpinarea acestora. Pe scurt, acest program a înlocuit procedurile complexe, costisitoare și consumatoare de timp ale sondajelor de opinie tradiționale. Rezultatele au fost, se pare, halucinante, întrucât electorului i s-a oferit minciună, acesta auzind în campanie tot ceea ce își dorea să audă. Asistăm la o manipulare extrem de fină și inteligentă, care speculează preferința noastră de a socializa și de a ne expune mai mult decât ne-am dori, fără să ne dăm seama.
România nu este nici ea ocolită de acest scandal. Conform Mediafax, datele a peste 112 000 de conturi ar fi fost accesate numai pentru că 78 de utilizatori au instalat programul respectiv și astfel impactul a fost fabulos. Bineînțeles, mulți s-au speriat, nu-și mai doresc să-și ”spele rufele” pe Facebook, chiar dacă, fie vorba între noi, n-au ce, pentru că n-au nici păreri și nici idei inovatoare!
După câteva săptămâni fierbinți, vestea bună a venit chiar de la cel care a inițiat acest scandal, care, în timpul celor 10 ore de audieri în Congresul SUA, desfășurate în două zile consecutive din săptămâna trecută, și-a cerut public scuze, încercând să convingă că deține controlul asupra datelor utilizatorilor, menținând dezideratul de a crea o platformă curată, cu intenții pozitive, ștergând conturile false și semnalând tot ce este în neregulă în această lume virtuală, care încearcă să ne tulbure realitatea autentică. Deși unii cârcotași așteaptă cu sufletul la gură să afle dacă se prăbușește lumea Facebook, în timpul audierilor, averea lui Zuckerberg a crescut cu 3 miliarde de dolari, întrucât acțiunile sale la bursă au înregistrat o creștere cu 4,5 puncte procentuale, semn că lumea economică a fost impresionată de comportamentul impecabil al lui Zuckerberg, de sinceritatea sa, dar mai ales de gravitatea problemei. Dacă semnalul ar fi venit din partea politicului sau a consumatorilor de Facebook, situația ar fi fost dramatică. Pare că tânărul întreprinzător a fost într-o formă de zile mari, inspirat în alegerea unui sprijin bun pentru a elabora o strategie de comunicare de înaltă clasă, după o perioadă în care acțiunile companiei sale tot anunțaseră scăderi la bursă.
Pentru cei care nu înțeleg de ce o problemă care vizează publicul american atrage atât de mult atenția la nivel internațional este binevenită întrebarea: de ce întreaga lumea este atât de îngrijorată de acest fenomen, când totul se rezumă la alegerile prezidențiale din SUA? Răspunsul este simplu de dedus, nu se găsește neapărat pe Facebook, ci luând pulsul politic din fiecare țară. Cum întreaga lume ”răcește” dacă SUA ”strănută”, de ce n-ar putea fi utile informațiile cetățenilor respectivi în campaniile lor politice naționale?
Deși platforma Facebook a fost creată cu scopuri pozitive, există aici o serie de utilizatori care o intoxică. Să enumăr o parte dintre aceștia:
– Răspânditorii de mesaje – câți dintre noi n-am primit pe privat sau pe perete de la un utilizator din lista noastră, un text cu limbaj de lemn, prin care suntem anunțați că trebuie să distribuim informații despre un hacker pe care nu-l știm și să nu-l primim în listă sau despre un apel de donare de sânge, ori altă acțiune umanitară? Dacă am afla câți speculează slăbiciunea noastră pentru semenii noștri numai să-și atingă un scop neumanitar, probabil am fi mai reticenți în a deveni un canal propice pentru astfel de practici.
– Cei care folosesc Facebook în mod abuziv, creând conturi false, postând excesiv (zeci de mesaje zilnic) părerile altora ori articole de tip diversionist, neavând nicio părere, poziție sau gândire personală. De regulă, aceste conturi dau impresia de activitate intensă tocmai pentru a convinge că sunt autentice. Unele articole sunt preluate și transmise de către oameni de bună credință, din păcate, naivi.
– ”Postacii de serviciu” – sunt utilizatorii din listă care nu dau niciun semn aproape niciodată decât atunci când sunt ”nevoiți” să intervină pentru a băga zâzanie sau a deturna o ”discuție” pe rețeaua de socializare. Se întâmplă, de regulă, în postările de natură politică, atunci când răsar ”prieteni”, care nu dau niciodată ”like”, dar taman atunci apar și sunt atât de vioi, ba chiar obraznici, influențând comentariile, determinându-i pe unii să se retragă, să blocheze sau sfârșind chiar aceștia a fi blocați ori raportați.
Cum profită cei rău-intenționați de rețelele de socializare? Prin oameni slab pregătiți, creduli, needucați, influențabili. Dincolo de minciună, culegere de informații, ”furt” de prieteni, înșelătorii, infidelități, propagandă electorală, atac la persoană, mijloc de defăimare ori publicitate toxică, oare or mai fi și alte exemple în favoarea celor care parazitează o platformă? Să nu uităm că totul ține de imaginație și, după cum vedem, tacticile sunt atât de neașteptate încât dovedesc o creativitate la limita genialității. Și totul pornește de la faptul că, în ultimul timp, realitatea virtuală este de preferat celei reale. Twitter se laudă cu 328 de milioane de utilizatori lunar, în timp de Facebook aduce în prim-plan o cifră astronomică: 2 miliarde de utilizatori lunar! Din păcate, nu toată lumea se exprimă pe aceste platforme în mod corect, nu se promovează cu măsură, nu dorește să fie cunoscută decât după ce-și cosmetizează realitatea, nu toți sunt dispuși să-și umple singurătatea cu bun-simț, să fie în contact cu cei aflați în depărtări ori cu cei pentru care nu au disponibilitate de a se întâlni. După cum observăm, totul are implicații și consecințe sociale, economice și politice. Pentru că toate sunt legate.
În loc de încheiere simt nevoia să mărturisesc ceva: cred că am asistat la cel mai bun test care ar trebui să ne pregătească pentru o nouă etapă a dezvoltării umane. Niște programe ”nevinovate” de descoperire a personalității au accesat, fără voia noastră, informații pe care le-am adunat și postat pe Facebook în mod conștient. În timp ce ne uimește puterea rețelelor de socializare, ar fi cazul să renunțăm la postura de ignoranți și să pricepem că, în aceste momente, Elon Musk și alte genii concep strategii care vor accesa direct ceea ce se află în mintea noastră și vor multiplica simultan puterea de a ajunge rapid la informații nebănuite. Unii vor dori să rămână deoparte, alții vor intra în acest ”joc”. Probabil că nici nu vom ști când și cum se va întâmpla asta, decât dacă vom rămâne conectați. Astfel, vom avea și noi acces la o fărâmă din puterea noilor idei.
