Adriana Ungureanu 
„Există un sistem și funcționează” spunea o reclamă agasantă la televizor cu ani în urmă, al cărei mesaj poate fi adaptat multor situații din zilele noastre. Politicienii au lansat zvonuri despre prezența unui ”stat paralel” creând impresia unor forțe oculte care acționează dincolo de voința lor, când de fapt ei înșiși sunt făuritorii unei ”realități paralele”. Și ca să înțelegem mai bine această ultimă expresie – ce se află într-un foarte îndepărtat stadiu de a avea un statut omologat – aș defini-o prin mobilizarea tuturor mijloacelor de care dispun partidele aflate la putere pentru a crea o impresie publică distorsionată, prin propagarea unor erori ”controlate”.
Gary Galles prezenta într-un articol de-al său – ”Există două căi de a prospera: economică și politică” – publicat în această lună pe site-ul Fundației pentru Educație Economică, opinia sociologului Franz Oppenheimer conform căreia statul se dezvoltă prin mijloace politice în timp ce societatea progresează prin mijloace economice. Rămânând în paradigma acestor idei, să revizuim puțin ceea se petrece în țara noastră.
În data de 18 martie 2018, pe Hotnews a apărut știrea conform căreia INS (Institutul Național de Statistică) publică cifre diferite pentru același indicator: astfel lucrările de construcții au crescut în ianuarie 2018 față de decembrie 2017 cu 5,8% pe site-ul oficial și cu 7,1% în comunicatul de presă. Răspunsul INS a venit prompt, două zile după, în data de 20 martie, conform regulamentului privind tratarea erorilor, cerându-și scuze, afirmând că a fost o simplă greșeală care nu afectează ceilalți indicatori statistici. După aceea, atmosfera s-a liniștit, sperând să se dea totul uitării.
La începutul anului 2017, senatorul Florin Cîțu semnala suspiciunea ce plana asupra Comisiei Naționale de Prognoza cum că ar fi fost obligată să revizuiască PIB-ul în conformitate cu planul PSD pentru întocmirea bugetului pentru anul acela. Tot el folosește expresia ”creșterile salariale ”din pix”” întărind imaginea nerealistă a unor fapte publice care ni se prezintă ca fiind pozitive și care ascund germenii unui adevăr grav, care începe să se observe cu ochiul liber, semnalând începutul unui dezastru economic.
În 2012, Radu Soviani, un alt economist cu foarte mult spirit de observație și curaj semnala că datele PIB erau ”susceptibile de a fi falsificate” în scopul alimentării ideii de creștere economică. Spre norocul lui, fostul prim-ministru Victor Ponta a recunoscut oficial ”manevra” INS, destituind fosta conducere din funcție. Ei bine, Soviani tenace observă și în 2018 cum INS anunță creștere economică record pentru anul în curs, dar totodată semnalează că această instituție apelează la o metodologie unică la nivel internațional: în loc să revizuiască datele trimestrului curent cu cel anterior, se raportează la trimestrul următor. Concluzia economistului este că oricum, indiferent de metodele și strategiile adoptate de INS, rezultatele, chiar și așa măsluite, arată o încetinire a ritmului de creștere.
În lumea economiei, erorile sunt des întâlnite, chiar dacă uneori se bazează pe un algoritm matematic, pentru că aici nu întotdeauna unu plus unu înseamnă doi. Studiind Politica INS de Tratare a Erorilor, am constatat că în viziunea acesteia erorile se clasifică în:
-
Erori cu impact redus, fără a avea efecte asupra unor indicatori (acestea sunt de exprimare, de redactare, de gramatică etc)
-
Erori cu grad de importanță minor – care nu modifică conținutul sau cele care modifică conținutul, dar nu sunt de interes public.
-
Erori cu grad major de impact – sunt de trei feluri: unele care schimbă conținutul și sunt de interes public; altele cu consecințe economice semnificative; iar altele care reprezintă o încălcare de protecție sau de confidențialitate a datelor.
În cazurile de mai sus, erorile se încadrează în cele două categorii: unele cu grad major de impact care schimbă conținutul și sunt de interes public, iar altele au consecințe economice semnificative. Pentru că orice informație cosmetizată are impact nu doar la nivelul populației, cât mai ales la nivelul investitorilor români sau străini care sunt induși în eroare și își măresc astfel gradul de risc al afacerilor.
Aș spune că așa cum obișnuiau comuniștii să supradimensioneze ”producția la hectar”, la fel și statisticienii primesc indicații de la politicienii aflați la conducere să ”aranjeze” puțin imaginea României cu scopul de a da senzația de prosperitate.
Dar problema pe care o avem noi, apare și în alte țări, ceea ce înseamnă că cinstea nu mai este la modă, astfel că statistica se compromite pe zi ce trece. Revenind la articolul lui Gary Galles asistăm la dezvoltarea statului prin mijloace politice, iar societatea progresează într-un ritm mai lent cu ajutorul singurei posibilități pe care o are la îndemână și anume economia. În consecință, dezvoltarea economică rămâne în urma dezvoltării politice.
