Adriana Ungureanu 
Tocmai m-am întors de la malul mării, unde am moderat Conferința Științifică SEA pe tema ”Interacțiuni dintre domeniul juridic, educație, turism și cultură”, desfășurată în 5-6 iulie la Universitatea Ovidius, ocazie bună de a afla despre noua strategie a turismului orașului Constanța și de a v-o împărtăși în actualul articol.
O doamnă tânără – Mihaela Pușnava – foarte drăguță, extrem de bine pregătită, ne-a adus în fața ochilor o prezentare impresionantă în Power Point, în care erau cuprinse și povestite într-un limbaj ales, aspecte foarte interesante referitoare la starea actuală a orașului, obiectivele urmărite și planul de implementare a măsurilor pentru a dezvolta turismul local. În mare, studiul se bazează pe analiza ultimilor trei ani pornind de la gradul de ocupare a stațiunii, iar rezultatul arată că sezonalitatea este punctul central pe care se bazează turismul în orașul Constanța. Alte informații obținute în urma cercetării cantitative și calitative (prin interviuri directe și prin chestionarea a 1500 de subiecți) arată că problema principală care afectează mult decizia turiștilor este imaginea urbană (prin construcțiile nefinalizate); turiștii care vin în acest oraș sunt preponderent români (70%), publicul este tânăr și urban, venind la Constanța mai mult în weekend, scopul fiind relaxarea; 45% din turiștii care vin la Constanța cheltuiesc sub 200 lei pe zi, 35% între 200-400 lei și doar 8% peste 400 lei. O altă problemă reliefată de studiu arată lipsa personalului, marcând un număr de 253 locuri de muncă la 10.000 de turiști, necesarul fiind dublu până la finalul anului 2021. Recomandările vizează promovarea unor aspecte care fac referire la autenticitatea unor experiențe personale și împărtășirea acestora în mediul online și care au legătură cu: drumul până la Constanța, impresii urbane locale, modalități de relaxare, de parteneriate de afaceri, beneficiile turismului în familie, îmbunătățirea dotărilor și echipamentelor pentru ca orașul sa devină un pol de turism de evenimente și de cultură. Propunerile au în vedere parteneriatele pentru sprijinirea economiei locale, iar turismul să beneficieze de un cadru pentru a se orienta prioritar spre beneficiari și comunitate. Planul prezentat consideră și celelalte proiecte de infrastructură aflate în stadiul de implementare la nivelul Municipiului Constanța referitoare la crearea de dotări sau îmbunătățiri și care completează viitorul peisajului turistic propus spre ofertă.
Un alt aspect esențial al studiului arată că turismul contribuie la PIB-ul Constanței cu doar 18%, în timp ce profitabilitatea domeniului ajunge la 23%, ceea ce nu este rău deloc având în vedere o activitate care există doar trei luni pe an. De aceea, eforturile sunt concentrate pentru a atrage turiști și în afara sezonului estival.
Ei bine, aceasta a fost o parte a realității, pentru că întotdeauna când vine vorba despre un plan din partea autorităților, există întotdeauna opozanți ori sceptici, iar farmecul conferințelor științifice constă tocmai în dezbaterile și argumentele de calitate. Concluzia celor care se ocupă de turism la un nivel înalt este că planul nu se bazează pe un studiu relevant, unele informații ar fi aduse ”din pix” pentru a stabili un punct de plecare. Aruncând un ochi pe Internet am constatat și reacțiile presei constănțene referitoare la strategia orașului ei. Aici, spre deliciul cititorului, contestațiile pornesc de la faptul că dintr-o echipă de șapte oameni care au elaborat strategia, doar o singură persoană (cea care a prezentat și la conferință) este din Constanța. Din punctul meu de vedere, asemeni firmelor, când se urmărește ocuparea unui post, acestea fie promovează pe cineva din interior, fie angajează o persoană din afara firmei. Realitatea demonstrează că cei care vin din exterior, au alt elan, sunt imparțiali și privesc cu ochiul obiectiv al observatorului, nu se asociază unor tactici sau practici ce țin de ”cutuma” locului și care nasc subiectivitate.
Un alt motiv de nemulțumire a presei locale ar fi bugetul alocat pentru elaborarea acestei strategii, care a fost în jur de 20 000 de euro cu tot cu TVA. Aici, frustrările sunt pe drept justificate, întrucât, licitația prevedea un buget de aproximativ 30 000 euro (presa nu specifică dacă cifra e cu TVA au nu), firma câștigătoare fiind greu de egalat de alți pretendenți. Este cazul să amintim oare câți bani s-au cheltuit de-a lungul timpului pe studii de fezabilitate și care s-au transformat în simplă maculatură?
În final, opozanții și scepticii, precum și instigatorii, mai toți împărtășind opțiuni politice specifice, susțin că strategia propusă de tânăra doamnă, pentru dezvoltarea turismului în orașul Constanța, care este totodată și plan operațional, nu aduce nimic nou, față de propunerile sau proiectele aflate în sertarele primăriei până acum. Mă gândesc că tocmai aducerea-aminte poate fi o modalitate de mobilizare a celor foarte ocupați cu alte priorități. Vorba aceea, când mai mulți spun același lucru, poate așa o fi, deși nu e neapărat obligatoriu, întrucât nu știm pe cine să credem: pe cei de la putere ori pe cei din opoziție? Pe cei din Constanța sau din afara ei? Pe turiști sau pe ofertanții de turism?
Una peste alta, dincolo de visul unui oraș prosper, curat, plin de turiști în tot timpul anului, dezbaterile de la fața locului, precum și propaganda locală, m-au făcut să înțeleg cât de bine ne pricepem să susținem (sau nu) oameni și să ignorăm idei. În final, decizia ne aparține, dar poate ajutăm și noi, cei din afara Constanței, cu ceva: cum ar fi să începem să mergem la mare când totul e mai ieftin, adică primăvara, toamna sau iarna? Sau ținem să respectăm cu sfințenie propaganda comunistă care ne îndemna: ”vara la mare, iarna la munte!”?
