Bani! Ar răspunde cei mai mulți.
Câțiva mai pragmatici ar zice: Curaj!
Extrem de puțini ar face referire la: Relații!
În urmă cu două săptămâni am avut șansa să fiu invitată de Asociația Națională a Antreprenorilor la o conferință care făcea referire la condiția antreprenorului din România, eveniment organizat de Revista Cariere, la hotelul Arc de Triomphe din București. De acolo am colectat răspunsurile unor invitați – Stefano Colli-Lanzi (Gi Group), Bibiana Stanciulov (Sonimpex Topoloveni), Cristina Chiriac (ANAA – Flori de Ie), Dan Ștefan (Autonom), Traian Ispașiu (Kardinale Luxury Furtinture& Caffe Boutique), Alin Copîndeanu (Tudor Personal Tailor), Eduard Burghelia (Cofidas), Lavinia Rașcă (ASEBUSS), Cătălin Micu – care m-au ajutat să construiesc o listă a calităților unui antreprenor român, trăsături ce țin direct de natura personalității sale:
-
Capacitatea de a asculta- este vorba despre a asculta părerile celorlalți, pentru a aduna informații fără prejudecăți. Ni s-a recomandat ca atunci când întâlnim o persoană care ne întrerupe susținând ”știu cum funcționează” e bine să o ocolim, nu ne poate fi de niciun folos în afaceri.
-
Știu să pună întrebări corecte – majoritatea antreprenorilor care eșuează se întreabă ”cum să obțină ceva?” ori ”ce strategie să aplice pentru a obține ceva?” când de fapt întrebarea corectă este ”DE CE face asta”? Răspunsul constituie motivația absolută care îl determină să se mobilizeze în identificarea tuturor celorlalte soluții.
-
Știu să conducă – meseria de manager este diferită de micul antreprenor: managerul exercită o profesie, pe când cel de-al doilea este expert în produsul sau serviciul pe care îl vinde. Managerul știe să conducă orice afacere, indiferent de domeniul de activitate și devine un expert în companii.
-
Sunt sănătoși – dacă vrem afaceri în România, ni s-a recomandat să ne facem analizele, să mergem la psiholog și după ce avem diagnosticul că suntem clinic sănătoși, să devenim antreprenori – a fost recomandarea celui mai simpatic speaker, doamna Bibiana Stanciulov, reprezentanta unuia dintre puținele branduri românești (Magiunul de Topoloveni). Cu alte cuvinte, șansa de a supraviețui ca antreprenor în țara noastră este minimă, dacă ne curtează deja vreo boală ascunsă!
-
Au dorința acerbă de a-și depăși condiția – aflăm cu uimire că nu toți au fost bogați când au pornit afacerile lor. Deci primul rând al acestui articol nu-și găsește susținere în toate cazurile! ”Antreprenorul este în toate cele ce vor să fie de succes” spunea profesoara de la programul de MBA, afirmând totodată că doar 2 din 10 tineri devin antreprenori în țara noastră.
Cristina Chiriac a realizat un studiu prin care a constatat că ”zonele stimulate economic sunt acelea unde procesul de privatizare a reușit; din toate firmele privatizate, doar 22,3 % au reușit, restul au eșuat, ceea ce a determinat migrația masivă a forței de muncă; de asemenea, capacitatea noastră antreprenorială se poate constata din cele peste 50% din companiile înființate din 1990 până în zilele noastre, care s-au închis. Cea mai mare problemă pentru a crește numărul de antreprenori o reprezintă rezistența la schimbare – mentalitatea este foarte puțin diferită față de 1990 (este vorba despre restul țării, nu despre București), iar femeia nu este privită ca fiind capabilă să facă afaceri și să devină antreprenor!”
-
Știu să viseze și să planifice pentru a-și îndeplini visul – ”orice om vrea să ajungă acolo unde își dorește” spunea Traian Ispașiu, iar ”succesul este diferit în funcție de ce vrea fiecare; suntem ceea ce facem, iar eu mi-am dorit să fiu omul care face lucruri! Economia unei țări devine sustenabilă dacă exportăm, nu dacă rămâne totul aici să ne ”mâncăm” resursele între noi!” Antreprenorul duce o luptă cu sine-însuși, totul este o chestiune de echilibru, satisfacția ca până la sfârșitul vieții să le fi încercat pe toate – a completat Alin Copândeanu. Firmele mici pornesc la drum în condiții minime, ca un vis, nu neapărat cu o strategie. Nu toate acestea își propun să facă miliarde și nici să joace la nivel global. ”Antreprenorul este un marinar ce urăște pescărușul, care apare de nicăieri și face ceva în capul său când este lumea mai dragă! La fel se întâmplă și în afaceri! Întotdeauna se ivește ceva sau cineva să facă în capul tău!” (Stefan Stan).
-
Știu s-o ia mereu de la capăt – își asumă eșecul acceptându-l, învățând din el și împărtășindu-l fără reținere, ba chiar amuzându-se de multe ori. În viață trebuie să ne așteptăm să pierdem cum trebuie să fim pregătiți să muncim și să nu câștigăm. Banii, pot fi sau nu, numele firmei este ceea ce rămâne, de aceea este important cum s-a construit. În România parteneriatele nu prea rezistă, cum nici nu avem multe cazuri de afaceri familiale, în care succesiunile ridică probleme și sunt revendicate de moștenitori – acestea reprezintă o problemă puțin cunoscută și dezbătută în țara noastră.
-
Optimismul este în tot și în toate – prezența multinaționalelor nu a însemnat doar o amenințare, ci posibilitatea de a ”deprinde” abilități antreprenoriale pentru cei care s-au retras din corporații și au decis să-și creeze propria afacere; apoi, modul acestora de organizare este demn de a fi imitat de către afaceriștii români. În situații de criză, întotdeauna trebuie identificat răul (în cazul firmelor, pierderea) cel mai mic; deciziile de a renunța la cineva plătindu-l rezonabil, chiar dacă nu este buget alocat pentru acest demers, devin mai rentabile uneori decât un proces la tribunal care durează timp, costă extrem de scump, iar șansa ca angajatorul să câștige este inexistentă, mai mult, este nevoit să-l primească pe cel care i-a creat toate problemele.
Câți dintre noi dispunem de absolut toate aceste calități cumulate? După cum ușor constatăm, banii, curajul și relațiile nu reprezintă mare lucru fără toate celelalte! În condițiile în care antreprenorul susține întreaga economie națională, merită să-i apreciem efortul și sub nicio formă să nu-l blamăm!