Camera interzisă

Cînd micul Prinţ a ajuns la vîrsta adolescenţei, tatăl său, împăratul, l-a dat să înveţe cele necesare unui nobil: călăria, lupta cu armele şi nobilul joc de bridge. La toate, prinţul se descurca, învăţînd într-o lună cît alţii în doi ani. Totuşi, pentru mai multă siguranţă, tatăl său i-a spus că poate să meargă oriunde, să joace cu oricine, numai într-o cameră dosnică, aflată la subsolul palatului, să nu intre.

Evident că Prinţul a fost ispitit să intre exact în camera unde nu avea voie, ca să vadă de ce nu trebuia să pătrundă. Şi într-o zi, cînd rămăsese singur acasă, a împins uşa ruginită care dădea spre camera interzisă. Acolo, fum să-l tai cu cuţitul, miros de alcool şi, în jurul unei mese bine luminate, cîţiva jucători şi cîţiva chibiţi ce aşteptau să le vină rîndul se înjurau cu sete la fiecare carte jucată. Tînărul prinţ, crescut cu grijă, nu mai auzise asemenea limbaj! A înţeles că erau vechii parteneri de bridge ai împăratului, ajunşi între timp care tîlhari, care piraţi, pe care acesta, în marea lui mărinimie, îi ţinea de vreo douăzeci de ani pe mîncare, băutură şi cărţi cu condiţia să nu iasă din acea hrubă şi să compromită imaginea regatului.

Văzîndu-l tinerel şi aflînd cine este, jucătorii au început să-l cam ia peste picior, dar i-au făcut loc la masă, ca să le arate ce ştie. Prinţul s-a aşezat pe poziţia Sud şi, pe deschiderea din Nord de o treflă, a ajuns repede să joace patru pici după ce Est intervenise cu o cupă. Vest a atacat 7 de cupă. Tînărul declarant a luat cu Asul, a făcut impasul de pică eşuat şi a tăiat a doua cupă. Apoi a tras două tururi de atu, ca să elimine atuul, cum învăţase la şcoală. S-a apucat să facă şi impasul de treflă care i-a reuşit, Dama rămînînd cîştigătoare!

Privind în jur, prin fumul des, prinţul a văzut că pe feţele flancurilor se vopsise cam multă şmecherie. Să aibă Est amîndoi Regii negri şi Asul de caro să fie la Est? Sau banditul de Est încearcă să-l păcălească? Dacă acum, se apucă de caro şi Vest ia cu Asul, el îl va obliga să taie încă o cupă cu ultimul atu. Şi cînd va reface impasul de treflă, Est va pune de data asta Riga şi îi va aduce căderea cu cupa lui.

Cum poziţia Asului de caro e importantă, Micul Prinţ jucă îndată Valetul de treflă. Est, uluit, luă cu Riga şi întoarse cupă. Dar acum, după tai, cînd prinţul dădu mîna pe Asul de caro în Vest, acesta nu mai avu nimic periculos să-i întoarcă şi cele patru pici se făcură.

– Bravo, băiatule! strigară flancurile. Nu te laşi păcălit de un impas aparent reuşit. Dar să ştii de la noi că dacă nu trăgeai decît un tur de atu făceai şi una în plus. Nu te lua după taică-tu! Deschide cît mai des uşa asta ruginită, că eşti binevenit şi ai ce învăţa şi de la noi!

(sursa foto: iubescsacitesc.ro)