Adrian Sângeorzan 
Timp de două generații au încercat să ne modeleze cu dalta.
A fost o dresură cumplită, dar nu cunoșteam alta
Noi ne prefăceam că sărim prin cercul de foc
Ei, c-ar avea un cub de zahăr în palmă
Un joc
Din care nu puteai să ieși sau s-alegi
Puteai să-njuri, să tragi o sudalmă
E-o minune c-am ieșit din circul acela întregi.
Omul Nou abia acum va fi să se nască
Îl poți vedea deja oriunde
Pășește cu capul în jos, are un cip
E veșnic pe Internet și poartă o mască.
