Liviu Ioan StoiciuLiviu Ioan Stoiciu
18.01.2024

O legătură de amor îngălbenită, boţită

O legătură de amor, vie, înfocată, scrisă mărunt,
plină de picături întinse de cerneală
albastră, pe
margini, cu tăieturi şi corecturi.

O legătură de amor – vine, din când în când, zgâriind cu ghearele
tencuiala apartamentului, la etajul
doi, se aşază pe pervaz la fereastra închisă a sufrageriei şi
mă priveşte, parşivă, tăcută, de afară. Eu…

Mă aşez de partea cealaltă a geamului şi-i strig:
te sărut, legătură de amor, eşti
moştenită de la bunicul meu dinspre mama, prin intensitate,
nu vrei să-ţi dai jos, de data asta, masca
veche de liliac?

O legătură de amor îngălbenită, boţită, cu un scris pe ea greu de
descifrat,
dulce

şi amar la recitit: „că este
o altă ţară a noastră pe lumea cealaltă, care cere de pomană”.

O legătură de amor vie, speriată de mine de câte ori mă arăt la gura
Muzeului Literaturii Române – în mâini cu anafură
şi vin sfinţit.