Cerul e un uger…

… de la care

sugem toți

lumină

ne îmbuibăm cu laptele alb al zilei

cu negrul de lapte al nopții

eructăm

și mergem mai departe

în somn

sau aievea

și-apoi iar ne sculăm

și iar sugem

și ne credem mari

ne vedem puternici

niște sugaci mari și puternici

care în loc să mângâie laptele care-i ține mici

își asupresc unii altora răsuflarea

și habar nu avem că putem să fim răi

pentru că laptele e bun

și mult

și gras

atât de bun

că nu ne împiedică să fim nebuni

ne lasă

în marea lui milă de lapte

să fim

atât

să fim

cel mai bun gust l-a avut când mi-a trimis Mihaela un filmuleț cu niște canguri

care săreau departe

peste gardurile vecinilor

garduri mici la niște curți cât un cartier

că la ei nu se fac garduri înalte

că n-au de cine să se apere

de canguri în niciun caz

și când am văzut filmul ăla de departe

cu niște canguri pentru care nu există garduri

uite

mi-a venit lapte-n gură.