Eram atât de tineri…

Nu ne-mpletise timpul părul sur

Și nici obrazul cute nu-și făcuse

Nici gândurile, încă nesupuse,

Nu se lipeau de iarba de sub cai.

Eram atât de tineri! viața, vai,

Cum clocotea-n genunchi de păpădie!

Coceam în palme pâini de iasomie

Pe jar de iazuri și pe lemn de nai

Eram atât de tineri, că cirezi

Tot ropoteau pe mărul din obraji

Iubirii încă nu-i fusesem paji

Ecoul crucii nu vuia-n livezi.

Tot mirosea a struguri pân-la cer

Prin părul mamei, frunzele din vii

Se ascundeau și toate erau vii

Poteca frunții nu trosnea sub ger.

Eram atât de tineri cum nu știu

Nici să mai fim, nici să fi fost de-atunci

Ne-am smuls cu mâna vieții dintre prunci

Lăsând brândușei câmpuri de pustiu…

(sursa foto: 3.bp.blogspot.com)